COMUNICAT ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice



C O M U N I C A T

În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.
Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.
Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.


Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.



Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
judecător Georgeta Barbălată



ARTICOLUL 20/Constitutia Romaniei

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Articolul 1
Protecţia proprietăţii
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.
Articolul 14
Interzicerea discriminării
Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Militarii care au contestat deciziile prin intermediul carora pensiile militare de stat au fost recalculate in sistemul public de pensii asteapta, cu interes direct, verdictul de maine al ICCJ. Cateva sute dintre colegi au obtinut deja anularea definitiva si irevocabila a acestor decizii. Iata ca justitia functioneaza! Sau macar o parte a ei !

Este oare posibila o decizie impotriva principiilor de drept in judecarea unui recurs in interesul legii ?

Cu alte cuvinte, este posibila capitularea celei mai inalte instante de judecata din componenta celei de-a treia puteri in stat ?

Intrebarile de mai sus s-au nascut in contextul actual in care , rand pe rand, institutii importante ale statului au cedat presiunilor politice chiar cu riscul incalcarii propriilor decizii anterioare. Exemplul deciziilor contradictorii ale CCR este mai mult decat edificator: in logica acesteia, a doua componenta contributiva, pe langa cea de la bugetul de stat, specifica pensiilor speciale, este prezenta si in cazul pensiilor militare de stat, chiar daca valoarea acesteia este ZERO. In acest caz putem spune ca pensia militara de stat are mai multe componente, ori de cate ori vrea sa adauge CCR valoarea zero la cuantumul pensiei !!!

Revenind la subiect, o abdicare a instantelor de judecata, a fiecarui judecator de la principiile de drept, indiferent de presiunile si motivatiile invocate, ar fi lovitura de gratie data democratiei si statului de drept in Romania.

In numele legii nu se pot face faradelegi !!!

Tavalugul anarhiei si al tendintelor dictatoriale nu ar mai putea fi oprit, indiferent de care parte a baricadei ne aflam, momentan.

Daca de noi nu ne mai pasa, asta dorim urmasilor nostri ?

Col. (r.) Nicolae Ionita

SOLUTII SOVAIELNICE LA C.A. PLOIESTI

Daca la primul termen de recurs la Curtea de Apel Ploiesti, in data de 02 decembrie 2011, trei dintre membrii filialei noastre au obtinut anularea deciziei de recalculare, definitiv si irevocabil, iata ca la termenul din 06. decembrie 2011 instanta de recurs a amanat luarea unei decizii in cazul altor sase dintre colegii nostri pentru " stabilirea cadrului procesual corect " .
SE ASTEAPTA SOLUTIA ICCJ DIN 12.12.2011 ASUPRA RECURSULUI IN INTERESUL LEGII ?