duminică, 6 martie 2011
Discurs 1 Martie la mitingul scmd din Piata Victoriei
Arta de a fura propria căciulă
Din nefericire, am ajuns astăzi sa trăim ţara lui Foaie-Verde.
Pentru că asta a devenit ţara noastră, condusă de douăzeci de ani de o clică de parveniţi, care n-au altă preocupare decât îmbuibarea personală, dispreţuind absolut tot ce e în jurul lor. Pentru că, de douăzeci de ani, exceptând partidul lui Vadim şi alte câteva asemenea formaţiuni de debara, toate partidele aflate astăzi în Parlament, plus defunctul PNŢ-CD s-au perindat la conducere. Şi ce-au făcut? Au furat tot ce se putea fura, fabrici, imobile, pământ, ba chiar şi petrolul din adâncuri. Acum, că nu prea mai e nimic de şparlit, s-au gândit să ne fure şi drepturile, nu doar cele băneşti, ci şi cele morale. Iar noi, românii, am preferat să alunecăm în continuare pe căcărezele Mioriţei, în loc să le arătăm că nu suntem doar o turmă de oi.
De ce spun asta? Păi să zicem că, în spirit de turmă, dădeam toţi năvală să cerem recalcularea pensiei. Să mai admit şi că mie personal, după recalculare, mi se mai acordau cateva sute de lei la cuantumul pensiei. Ei, şi? Pe decizie deveneam tot domnul X, fără grad militar, adică un fel de pomanagiu la mila statului, care stat s-ar putea juca oricând cu punctul de pensie, după pofta întâiului marinar sau după dorul său de flux şi refux. Adică banii obţinuţi, să zicem, din exemplul de mai sus, ar fi reprezentat preţul gradului meu, preţul trecutului şi vieţii mele de până acum! Ei bine, guvernanţi de carton, gradele militare nu sunt bătaia voastră de joc, gradele militare NU SUNT DE VÂNZARE!!!
Ce rău v-a făcut Armata Română să o batjocoriţi în halul ăsta? De ce vreţi cu tot dinadinsul să faceţi acest popor să-şi fure singur căciula, să-şi calce în picioare istoria, obiceiurile şi tradiţiile milenare? Şi poporul vă deranjează?
Umilinţa militarilor rezervişti, însă, nu a început acum. Întâi, după ce ne-au păcălit cu celebra ordonanţă 7/2008, care în forma iniţială ne dădea dreptul de a lucra în viaţa civilă, prevedere care i-a determinat pe mulţi să treacă în rezervă, au abrogat (în 2001) articolul cu pricina, pe care iarăşi l-au dorit aplicat retroactiv. Apoi, ne-au anulat dreptul de a munci în sistemul de stat, drept de care mai putem beneficia doar în condiţiile renunţării la pensia militară, că, de!, provenim din acelaşi sistem. Oare nu tot statul ne-a şcolit, cheltuind o groază de bani cu pregătirea a zeci de promoţii, în specialităţi recunoscute prin celebrele echivalări de studii? Apoi, în final, ne-au luat şi dreptul de a cumula pensia cu salariul. Adică ne-au anulat chiar dreptul la muncă! Astfel şi-au furat singuri căciula, pentru că aşa s-au mai pierdut nişte impozite, necesare ca aerul sărăcitului buget al ţării. I-ar fi deranjat dacă noi am fi muncit, dacă familiile noastre ar fi dus-o un pic mai bine?
I-ar fi deranjat dacă banii obţinuţi din impozitarea veniturilor noastre ar fi mărit puţin bugetul de pensii civile, că oricum pensiile noastre ar fi fost susţinute tot de către camarazii încă în activitate? De aici se vede încă odată cu câtă incompetenţă şi indolenţă guvernează astăzi clica portocalie România!
Şi umilinţa nu s-a oprit aici. Propaganda deşănţată din ultimele luni a învrăjbit categoriile sociale, au ridicat societatea civilă împotriva militarilor, chiar dacă nu toţi au picat în această capcană. Comuniştii avizi de putere l-au asasinat pe Mareşal ca pe ultimul infractor, refuzându-i până şi ultima dorinţă, aceea de a fi împuşcat de un pluton militar. L-au transformat, însă, în acest fel, pe Ioan cel fără de mormânt într-un martir al neamului, dar nici azi nu ştim unde îi zac rămăşiţele, ca să-i aşezăm pe el din când în când câte o coroană de flori. Dar n-a fost deajuns. Astăzi, cei care guvernează ţara cu legi votate prin înşelătorie, vor să asasineze chiar Armata Română. Vor să ne şteargă statutul de militar, ne interzic dreptul la muncă, pentru ca apoi, probabil, să ne şteargă din evidenţe, ca şi cum nu am fi existat. Asta vor ei, dar istoria nu o va face, pentru că istoria ne va ţine minte, şi pe noi, şi pe ei. Pe noi ca pe foşti ostaşi ai ţării, oricât s-ar strădui aceşti farisei să ne fure trecutul, şi pe ei ca pe şacalii care au distrus România la început de secol XXI.
Şi pentru că tot şi-au furat de atâtea ori singuri căciula,să o păstreze în traista lor fără fund şi să plece cu ea cu tot tocmai la capătul lumii, unde şi-o pot fura în continuare. Să ne lase pe noi, POPORUL ROMÂN, să trăim aşa cum ne-au învăţat înaintaşii, demni şi mândri, chiar dacă de prea multe ori mai săraci decât alţii, pentru că mândria naţională şi demnitatea nu le vor putea fura în vecii vecilor. Şi să li se piardă urma la lada de gunoi a istoriei.
În final, aş dori să fac o propunere conducerii Sindicatului. Să iniţieze o moţiune de monitorizare a României pe capitolul justiţie la Strassbourg, pe care să o semnăm toţi membrii de sindicat. O sută de semnături nu ar însemna mare lucru, nici o mie, dar 15-20 de mii sigur vor ridica semne de întrebare asupra corectitudinii cu care aplică şi respectă legea conducerea portocalie a României de azi.
Mr.(r) Dragoş Arsene
Din nefericire, am ajuns astăzi sa trăim ţara lui Foaie-Verde.
Pentru că asta a devenit ţara noastră, condusă de douăzeci de ani de o clică de parveniţi, care n-au altă preocupare decât îmbuibarea personală, dispreţuind absolut tot ce e în jurul lor. Pentru că, de douăzeci de ani, exceptând partidul lui Vadim şi alte câteva asemenea formaţiuni de debara, toate partidele aflate astăzi în Parlament, plus defunctul PNŢ-CD s-au perindat la conducere. Şi ce-au făcut? Au furat tot ce se putea fura, fabrici, imobile, pământ, ba chiar şi petrolul din adâncuri. Acum, că nu prea mai e nimic de şparlit, s-au gândit să ne fure şi drepturile, nu doar cele băneşti, ci şi cele morale. Iar noi, românii, am preferat să alunecăm în continuare pe căcărezele Mioriţei, în loc să le arătăm că nu suntem doar o turmă de oi.
De ce spun asta? Păi să zicem că, în spirit de turmă, dădeam toţi năvală să cerem recalcularea pensiei. Să mai admit şi că mie personal, după recalculare, mi se mai acordau cateva sute de lei la cuantumul pensiei. Ei, şi? Pe decizie deveneam tot domnul X, fără grad militar, adică un fel de pomanagiu la mila statului, care stat s-ar putea juca oricând cu punctul de pensie, după pofta întâiului marinar sau după dorul său de flux şi refux. Adică banii obţinuţi, să zicem, din exemplul de mai sus, ar fi reprezentat preţul gradului meu, preţul trecutului şi vieţii mele de până acum! Ei bine, guvernanţi de carton, gradele militare nu sunt bătaia voastră de joc, gradele militare NU SUNT DE VÂNZARE!!!
Ce rău v-a făcut Armata Română să o batjocoriţi în halul ăsta? De ce vreţi cu tot dinadinsul să faceţi acest popor să-şi fure singur căciula, să-şi calce în picioare istoria, obiceiurile şi tradiţiile milenare? Şi poporul vă deranjează?
Umilinţa militarilor rezervişti, însă, nu a început acum. Întâi, după ce ne-au păcălit cu celebra ordonanţă 7/2008, care în forma iniţială ne dădea dreptul de a lucra în viaţa civilă, prevedere care i-a determinat pe mulţi să treacă în rezervă, au abrogat (în 2001) articolul cu pricina, pe care iarăşi l-au dorit aplicat retroactiv. Apoi, ne-au anulat dreptul de a munci în sistemul de stat, drept de care mai putem beneficia doar în condiţiile renunţării la pensia militară, că, de!, provenim din acelaşi sistem. Oare nu tot statul ne-a şcolit, cheltuind o groază de bani cu pregătirea a zeci de promoţii, în specialităţi recunoscute prin celebrele echivalări de studii? Apoi, în final, ne-au luat şi dreptul de a cumula pensia cu salariul. Adică ne-au anulat chiar dreptul la muncă! Astfel şi-au furat singuri căciula, pentru că aşa s-au mai pierdut nişte impozite, necesare ca aerul sărăcitului buget al ţării. I-ar fi deranjat dacă noi am fi muncit, dacă familiile noastre ar fi dus-o un pic mai bine?
I-ar fi deranjat dacă banii obţinuţi din impozitarea veniturilor noastre ar fi mărit puţin bugetul de pensii civile, că oricum pensiile noastre ar fi fost susţinute tot de către camarazii încă în activitate? De aici se vede încă odată cu câtă incompetenţă şi indolenţă guvernează astăzi clica portocalie România!
Şi umilinţa nu s-a oprit aici. Propaganda deşănţată din ultimele luni a învrăjbit categoriile sociale, au ridicat societatea civilă împotriva militarilor, chiar dacă nu toţi au picat în această capcană. Comuniştii avizi de putere l-au asasinat pe Mareşal ca pe ultimul infractor, refuzându-i până şi ultima dorinţă, aceea de a fi împuşcat de un pluton militar. L-au transformat, însă, în acest fel, pe Ioan cel fără de mormânt într-un martir al neamului, dar nici azi nu ştim unde îi zac rămăşiţele, ca să-i aşezăm pe el din când în când câte o coroană de flori. Dar n-a fost deajuns. Astăzi, cei care guvernează ţara cu legi votate prin înşelătorie, vor să asasineze chiar Armata Română. Vor să ne şteargă statutul de militar, ne interzic dreptul la muncă, pentru ca apoi, probabil, să ne şteargă din evidenţe, ca şi cum nu am fi existat. Asta vor ei, dar istoria nu o va face, pentru că istoria ne va ţine minte, şi pe noi, şi pe ei. Pe noi ca pe foşti ostaşi ai ţării, oricât s-ar strădui aceşti farisei să ne fure trecutul, şi pe ei ca pe şacalii care au distrus România la început de secol XXI.
Şi pentru că tot şi-au furat de atâtea ori singuri căciula,să o păstreze în traista lor fără fund şi să plece cu ea cu tot tocmai la capătul lumii, unde şi-o pot fura în continuare. Să ne lase pe noi, POPORUL ROMÂN, să trăim aşa cum ne-au învăţat înaintaşii, demni şi mândri, chiar dacă de prea multe ori mai săraci decât alţii, pentru că mândria naţională şi demnitatea nu le vor putea fura în vecii vecilor. Şi să li se piardă urma la lada de gunoi a istoriei.
În final, aş dori să fac o propunere conducerii Sindicatului. Să iniţieze o moţiune de monitorizare a României pe capitolul justiţie la Strassbourg, pe care să o semnăm toţi membrii de sindicat. O sută de semnături nu ar însemna mare lucru, nici o mie, dar 15-20 de mii sigur vor ridica semne de întrebare asupra corectitudinii cu care aplică şi respectă legea conducerea portocalie a României de azi.
Mr.(r) Dragoş Arsene